Înapoi
Contul meu Parteneri Evenimente Soluții Știri

Capcane de evitat când reducem consumul de plastic

cum să începem și să continuăm

Vrei să iei atitudine când vine vorba de consumul de plastic? Nu există un moment mai bun să reduci consumul, ținând cont de datele disponibile la nivel global. Cercetările spun că în 2010 totalul deșeurilor din plastic au însumat 275 de milioane de tone. În același an, 32 de milioane de tone au ajuns în mediu, dintre care 8 în oceane. Nu degeaba cercetătorii declară că până în 2050 vom avea în oceanele lumii “mai mult plastic decât pește”. 

 

Uite niște pași simpli pe care îi poți face în acest sens, pe care nu îi vei simți foarte pregnant în viața de zi cu zi. 


Să refuzi un pai e mai mult un statement, decât o schimbare care produce un efect masiv, dar este un început. 8,3 miliarde de paie au ajuns în ocean într-un singur an, arată un studiu din 2017. Chiar dacă de mâine nu s-ar mai produce deloc, ele ar reduce doar cu 0,03% plasticul din oceane

 

• Plasticul a atras atenția datorită impactului asupra biodiversității, dar trebuie să-i recunoaștem și importanța, mai ales cea în domeniul alimentar. Ambalajele sunt esențiale în prevenirea risipei de mâncare, joacă un rol important în conservarea alimentelor și le crește viața la raft. Există cercetări care arată că dacă facem o comparație între impactul asupra mediului pe care îl are plasticul versus al emisiilor de gaze, risipei de apă sau energie, reiese că primul tinde să fie mai mic. Deci este bine să reduci din alimentele ambalate, dar nu este o soluție să renunți complet la ele. Vom intra în alte discuții și mai complicate despre siguranța alimentară. Alternează cu produse proaspete locale, dacă îți dorești să scoți ambalajele din lista de cumpărături.

 

Capcana cea mai mare pentru mediu este plasticul de unică folosință, așa că încearcă să-l înlocuiești pe cât de mult posibil, și asta pe termen lung. O cutie solidă de plastic e mai ok decât un ambalaj subțire, pentru simplul fapt că poate fi refolosită la depozitarea altor alimente. În plus, are șanse mai mari să fie reciclată, comparativ cu folia, care este compromisă din prima, mai ales dacă are o etichetă lipită.

 

Mizează pe puterea exemplului! Dacă tu spui că nu vrei pai la masa la care te afli, dai de gândit și altora. Dacă te așezi la coadă la supermarket având în coș doar din lactate la sticlă și fructe în saci textili, poate cel din spatele tău va observa și își va regândi listele viitoare de cumpărături. Începe cu ceva mic de care poți scăpa pe termen lung. În acest caz, un bun exemplu este capacul cafelei pe care o iei la pachet, dacă nu cumva porți după tine un container refolosibil.

 

Gândește-te de două ori înainte de a arunca orice la gunoiul menajer! Reciclarea este de departe o variantă mai bună decât incinerarea deșeurilor sau trimiterea lor la groapa de gunoi. Ajută dacă speli containerele din plastic înainte de a le colecta separat și dacă dezlipești etichetele când poți, pentru că asta le crește șansa de recuperare.  

 

Nu există un sistem unitar în România de reciclare, dar poți găsi cea mai bună variantă pentru tine. Poți colecta în același loc hârtia, plasticul și sticla dacă găsești în apropierea ta o pubelă stradală (ele vor fi separate ulterior). Dacă în blocul tău nu se ridică deșeurile selectiv, poți vorbi cu vecinii și, ulterior, cu asociația de proprietari pentru a face un contract cu o firmă de salubritate. La unele hipermarketuri au implementat diferite forme de pubele și poți ajunge acolo cu gunoiul colectat selectiv.

 

Să nu ne concentrăm pe peștii mici, când cei mari ar trebui să rămână în atenția noastră. Fizicianul David MacKay scria că mantra “Little changes make big differences” nu se aplică și în cazul energiei și al schimbărilor climatice. Asta nu înseamnă că nu trebuie să ne reducem consumul de plastic, însă schimbările majore vin din partea autorităților și a guvernelor, care pot implementa infrastructuri adaptate contextului local. Un exemplu bun în acest sens este adoptarea legii care vizează crearea unui sistem de management pentru compost. Ea presupune ca de la 1 ianuarie 2021 Unitățile Administrativ-Teritoriale trebuie să implementeze colectarea separată a deșeurilor biodegradabile. 

 

Concluzia:

Cu toate că nu există răspunsuri simple, trebuie să ne jucăm partea în a atrage atenția asupra acestei probleme. Vorbește cu cei pe care îi cunoști și împărtășește cu ei viziunea ta despre un viitor cu mai puțin plastic. Este de datoria fiecăruia să încerce să găsească alternative la plastic (mai ales la cel de unică folosință!), pentru că fiecare dintre noi contribuim, într-o măsură mai mare sau mai mică, la totalul deșeurilor. 

 

Articol inspirat din Jurnalul unei luni fără plastic, realizat de Decât o Revistă.

Știri similare