Înapoi
Contul meu Petiție Evenimente Soluții Știri

Cum pui problema plasticului în versuri?

De Liviu Andrei Dobre, compozitor ASAP

Te gândești că n-ai nimic de zis în fața plasticului dăunător? Liviu Andrei Dobre, compozitorul nostru ASAP, și-a găsit cuvintele pentru încă 3 poezii despre plastic: ”Țestos”, ”Câmpul cu sticle” și ”Punguliță”. Ia o pauză și citește-le!  

 

 

Țestos

 

 E trist cum doar doi la sută se reciclează...  

Iar tu încă tratezi problema de parcă nu contează,

Că ești îndrăgostit, dăruiești flori dar nu și plantezi

Nu-ți dorești salvarea, ci doar să evadezi.

 

Strângi atâta plastic, mă întreb unde o să ne aduci,  

Știi despre ce vorbesc sau ai uitat de sertarul cu pungi?

Cumpărăturile se pot face și-n sacoșe refolosibile

Și poți petrece și fără baloane, poate chiar mai bine.  

 

Sunt ambalaje în exces, animalele mor prinse,

Țestoasele n-au idee că pungile nu-s meduze...

Chiar îți pasă de floră, faună, de noi?

Atunci de ce nu-ți sortezi propriul gunoi?

 

Și dacă vorbim despre deșeuri, avem responsabilitatea

Să strângem și-n urma celorlați,

După atâția ani acasă ar trebui s-avem și bunătatea

De a le percepe pe toate cum sunt, surori și frați.

 

E cazul să începi să te mobilizezi,

Atmosfera se schimbă, tu contribui cu ceea ce pictezi

Și îți dau culori, dar și iubire,

Însă, tu de ce-mi iei oxigenul? Mă omori cu zile...

 

 

Câmpul cu sticle  

 

Aici obișnuia să fie un câmp plin de maci,

Acum, ceea ce zărești, parcă te face să zaci...

Dar, nu ai unde, fiindcă e plin de sticle străvezii,  

A înflorit PET-ul, au înnebunit salcâmii...

 

Nu pot sta cu mâinile în sân, trebuie să le culeg,

Halal recoltă, parcă și răbdarea îmi pierd,

Nu-i urmă de parfumul florilor, capace pe jos,

Cum să consider peisajul poetic, frumos?

 

Adie briza, plimbă pungile prin pădure,

Până și ursul dă doar de plastic, dar nu și de mure,

Albinele zboară bete, n-au ce miere să ofere,

Terra tot șoptește că suferă de migrene...

 

Mai ales când pârâurile plimbă alte deșeuri,

În timp ce gheața arde precum deșertul,

Stau și adun în saci, sortez pentru reciclare

Iar gunoaiele or să devină alte obiecte, haine.

 

 

Punguliță  

 

M-ai cumpărat ș-ai pus în interior ceea ce-ai vrut,

N-am obiectat și oricum, ar fi fost un țipăt mut

Însă, mi-a plăcut ideea să-mi îndeplinesc scopul

Te-am ajutat, deși părea că voiai să golești shop-ul.

 

M-ai dus acasă și chiar m-ai refolosit de câteva ori,

Iar mai apoi m-ai aruncat, poate prea ușor...

Și nu la tomberon, nu unde trebuia, ci pe stradă,

Fără remușcări, iar atunci chiar m-am simțit goală

 

Fiindcă visam să revin sub altă formă, reciclată

Dar, tu nu ai vrut să mă mai nasc încă o dată

Și mă bate vântul, mă poartă după pofta lui,

Mai și plouă și m-am împotmolit în noroi.

 

Zi după zi, mă afund în stratul de sol, parcă-s tristă

C-o să pier peste sute de ani, tot o punguliță...

Când tu, deja m-ai uitat, procedezi și cu altele la fel

Oare, ai și visul din plastic, așa-l tratezi și pe el?

 

 

SEMNEAZĂ

Poate una dintre poezii te-a făcut să vezi cu alți ochi plasticul. Dacă da, e timpul să semnezi în Petiția ASAP!  

 

Știri similare